Încrederea, taina unui destin măreţ – sesiune Mamaia, 2013

tatiana pTATIANA PETRIC locuişte în Cugir împreună cu familia: soţul şi cei doi fii. Este farmacistă şi prin natura profesiei este dedicată oamenilor aflaţi în suferinţă. De aceea, întotdeauna încearcă să dea împreună cu medicamentul şi speranţa că Acel ce vindecă pe deplin este Dumnezeu. În biserică este implicată alături de alte femei în slujirea în grupe de studiu biblic.

Pe muntele acesta El va nimici valul care acoperă toate popoarele, învelitoarea aruncată peste toate neamurile. El va înghiţi moartea pentru totdeauna. Stăpânul Domnva şterge lacrimile de pe toate feţele şi va îndepărta ocara poporului Său pretutindeni pe pământ, căci Domnul a vorbit. În ziua aceea se va zice: ” Priviţi, acesta este Dumnezeul nostru! Ne- am încrezut în El şi El ne- a mântuit! Acesta este Domnul în care mi- am pus nădejdea! Celui cu mintea statornică Tu îi chezăşuieşti pacea, da, pacea, căci se încrede în tine.” ” Încredeţi- vă în Domnul pentru totdeauna, pentru că în Domnul, da, în Domnul aveţi o stâncă veşnică!” ( Isaia 25: 7- 10, 26: 3, 4).

Încrederea în Dumnezeueste una dintre pietrele de temelie pe care ne clădim destinul atât cel veşnic, cât şi cel vremelnic, pământesc. De cele mai multe ori, suntem tentaţi să confundăm încrederea cu credinţa. Noi credem din toată inima în Dumnezeu, daroare ne încredem în El din toată inima noastră? Credem că El este Atotputernic, dar oare mă încred pe deplin că va lucra şi în dreptul meu? Oare întotdeauna credinţa mea generează încredere?

Inima lui Dumnezeu se umple de bucurie când ne vede credinţa, dar bucuria se revarsă în binecuvântări şi minuni atunci când El ne vede încrederea. Gândiţi- vă doar la sentimentele noastre ca şi părinţi, nu avem nici o îndoială că copiii noştri cred că noi existăm, dar câtă bucurie produce faptul că ei se încred în noi de la cele mai mici până la cele mai mari lucruri. Încrederea este mai mult decât credinţa, este o abandonare completă în mâna celui în care crezi, cunoscându- i caracterul, dragostea, puterea, ştiind fără nici o urmă de îndoială că tot ce întreprinde pentru tine este bun şi desăvârşit. Această cunoaştere profundă, intimă, deplină, este premisa încrederii. Eu nu pot avea încredere în cineva pe care nu- l cunosc foarte bine, în cineva de care doar am auzit, dar nu am nici o legătură cu acea persoană. Cu cât Îl cunoaştem pe Dumnezeu mai mult în mod personal, ca Dumnezeul meu, nu ca Dumnezeul părinţilor mei, sau al bisericii în care merg, cu atât mai mult sentimentul meu de încredere va creşte până acolo, că mă voi abandona cu totul în voia Lui.

Să ne gândim doar la un copil de rege de pe acest pământ. Încă de la naştere, el este deosebit de ceilalţi copii, este pregătit pentru a deveni următorul rege. Viaţa lui, încă din copilărie este o viaţă dură, austeră şi plină de privaţiuni. Atunci când alţi copii se joacă de- a v- aţi ascunselea, el învaţă tactici miliatare pentru a fi un bun comandant de oşti; când alţii râd şi merg la scăldat, el stă şi învaţă noţiuni de drept, matematică, diplomaţie. Este învăţat să se poarte ” aspru cu trupul lui” să fie demn de încredere, să pună interesul împărăţiei, mai presus de propriile plăceri. Oare ce îl poate determina să treacă prin aceste privaţiuni, prin această şcoală aspră? Încrederea că tatăl său îi vrea binele, că îl formează cu asprime dar şi cu dragoste pentru a fi un conducător bun. Această încredere îi dă putere să meargă înainte ştiind că destinul său este acela de a fi rege. Noi suntem fiice de Împărat, suntem ” moştenitori împreună cu Cristos” şi pentru a putea intra în destinul pregătit de Tatăl nostru ceresc, trebuie să intrăm în ” şcoala suferinţei”, în atelierul de creaţie al lui Dumnezeu, pe deplin încredinţate că oricât de grea ar fi cioplirea, El va face din noi unelte de preţ în mâna Lui.

Ce generează lipsa de încredere?

1. Minciuna

Primul păcat din Geneza este minciuna. ” Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului, pe care Domnul Dumnezeu le făcuse. El i- a spus femeii: ” A zis oare Dumnezeu să nu mâncaţi din orice pom din grădină?”

Lipsa de încredere a Evei în bunătatea şi înţelepciunea lui Dumnezeu, a făcut- o să creadă în această minciună a şarpelui şi să păcătuiască, deviind atât de mult de la destinul pe care Tatăl îl pregătise cu atâta dragoste pentru ea şi Adam.

Primul păcat pe care îl generează lipsa de încredere este minciuna, aceasta fiind de multe ori mijlocul prin care credem că putem scăpa de pedeapsă, de ceartă, de ruşine.” De cine te- ai înspăimântat şi te- ai temut atât, încât să minţi, să nu- ţi mai aminteşti de Mine şi nici măcar să nu te mai gândeşti la Mine?”

Minciuna este cel mai urât păcat, este primul păcat pedepsit în Noul Testament. Anania şi Safira, şi ultimul păcat menţionat în Apocalipsa: ” Afară sunt câinii, vrăjitorii, cei desfrânaţi, ucigaşii, închinătorii la idolişi oricine iubeşte şi practică minciuna.” Dumnezeu urăşte minciuna, pentru că tatăl minciunii este Satan. De câte ori alegem să minţim, îi spunem de fapt lui Dumnezeu ” nu am încredere că ai putea să mă înţelegi şi să mă ajuţi” şi îl luăm de mână pe tatăl minciunii şi ne încredem mai mult în el decât în Tatăl nostru ceresc. Minciuna ne duce pe căi străine, ne îndepărtează de destinul nostru.

2. Despresia

Dacă minciuna a fost primul păcat generat de lipsa de încredere, depresia a devenit constantă, un mod de viaţă, umbra lipită de om, viermele care roade şi fură toată bucuria şi pacea. ” Îmi tremură inima înăuntrul meu, spaimele morţii au căzut peste mine. Frică şi cutremur au venit peste mine, m- a acoperit teroarea” ( Psalmul 55: 4, 5). Astăzi, mai mult ca oricând, depresia a devenit partenera constantă a oamenilor.

Lipsa de încredere atunci când trecem prin încercări, când acestea persistă şi ni se pare că nu mai vedem nici măcar o părticică de cer senin, ne cufundă tot mai mult în ghearele ei. Cât de des gândim şi noi ca psalmistul care zice: ” Zilele mele pier ca fumul… inima îmi este lovită şi mi se usucă întocmai ca iarba, până şi pâinea uit să mi- o mănânc.”

Îngrijorarea generată de lipsa de încredere în dragostea şi atotştiinţa lui Dumnezeu, ne fură bucuria, pacea şi sănătatea, dar mai mult decât atât, ne fură viziunea pe care Dumnezeu o vrea pentru noi.

3. Ratarea ţintei

Lipsa de încredere face din noi nişte oameni temători, slabi, oameni care nu riscă să facă o lucrare de teamă că ar putea fi criticaţi sau chiar de teamă că nu- L vor putea mulţumi pe Dumnezeu. Să ne aducem aminte de pilda cu talanţii. Întotdeauna criticăm pe robul care şi- a îngropat talantul, dar am stat să ne gândim de câte ori facem şi noi acelaşi lucru? De câte ori, când am fost provocate să facem o lucrare pentru Dumnezeu, am spus: ” Nu sunt suficient de bună, să facă altcineva mai competent lucrul acesta” , mascând astfel printr- o falsă smerenie ” lenea” noastră spirituală. Petru a rămas pe paginile Scripturii ca singurul om care a ” riscat” să umble pe apă, chiar dacă a făcut doar câţiva paşi. Oricare dintre ucenici ar fi putut să facă acelaşi lucru, dar au ratat experimentarea puterii lui Dumnezeu în viaţa lor, la acel moment. Moise, a îndrăznit cu Dumnezeu o viaţă întreagă, dar a fost şi un moment în care s- a încrezut mai mult în toiagul său decât în cuvântul lui Dumnezeu şi a ratat întrarea în Canaan. De câte ori în viaţă am ratat ţinta, pentru că ne- am uitat la noi şi nu ne- am încrezut în puterea lui Dumnezeu, care se foloseşte de “ lucrurile slabe ale lumii, ca să le facă de ruşine pe cele tari… ba chiar de lucrurile care care nu sunt, ca să le facă de ruşine pe cele care sunt.”</em

Ce generează încrederea în Dumnezeu?

1. Pace

Atunci când te încrezi în Dumnezeu din toată inima ta şi tot cugetul tău, pacea Lui, care întrece orice pricepere, va inunda viaţa ta. ” Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sion care nu paote fi clătinat, ci va sta pe vecie.” ( Psalmul 125: 1)

” Celui cu mintea statornică Tu îi asiguri pacea, da, pacea, căci se încrede în Tine” ( Isaia 26: 3). Încrederea este izvorul păcii, este temelia pe care poţi sta neclintit, oricât de tare ar mugi vântul şi oricât de înalte ar fi talazurile. Tu ştii că Mântuitorul tău este în barcă alături de tine, chiar dacă pe moment pare că doarme, ştii că va veni acel moment în care se va trezi şi va certa marea şi vântul se va potoli. ” În pocăinţă şi aşteptare va fi izbăvirea voastră, în calm şi încrederea va fi tăria voastră” , spune Domnul, în Isaia 30: 15. Când te încrezi în El, nimic nu te poate tulbura, pacea sufletului tău este deplină şi reală, atunci tu poţi fi cao oază de linişte în mijlocul unei lumi agitate, un loc unde oamenii să alerge ca să găsească încurajare şi mângâiere.

2. Binecuvântare

” Pentru că zici Domnului: “Refugiul meu” şi faci din Cel Preaînalt fortăreaţa ta, nu te va atinge nici un rău şi nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.”

” Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.”

“Nu te teme, căci Eu sunt cu tine, nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău, Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.”

Încrederea este cheia care deschide cerul. “Puneţi- Mă la încercare, zice Domnul Oştirilor, şi veţi vedea dacă nu voi deschide peste voi stăvilarele cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi binecuvântare până nu veţi mai avea loc unde s- o ţineţi.” Atunci când stăm liniştiţi în Mâna Tatălui, pe deplin încrezători că El este în control noi proclamăm puterea şi stăpânirea Lui peste vieţile noastre şi transformăm ” valea plângerii” într- un loc plin de izvoare.

3. Intrarea în destin

” Încredinţează- ţi calea în mâna Domnului, încrede- te în El, şi El va lucra.” ( Psalmul 37: 5)
” Oricine se va încrede în Mine va stăpâni ţara şi va moşteni muntele Meu cel sfânt.” (Psalmul 57: 13)
” Cei ce se încred în Domnul îşi vor înnoi puterea, se vor înălţa prinzând aripi ca vulturii, vor alrga şi nu vor osteni, vor umbla şi nu vor obosi.” (Isaia 40: 31).

Dumnezeu nu poate lucra prin oameni care nu se încred pe deplin în El. Planurile şi gândurile Lui pentru noi, sunt de cele mai multe ori de neînţeles cu mintea noastră; atunci trebuie să mergem prin puterea Lui, încredinţaţi că Cel ce a început în noi această bună lucrare, o va duce până la sfârşit. De cele mai multe ori, ne ratăm destinul pentru că nu avem suficientă încredere în Tatăl nostru şi nu ascultăm şoapta Duhului Sfânt.

Ce trebuie să facem pentru a ne mări încrederea?

1. Să cunoaştem pe Dumnezeu tot mai mult.

2. Să punem ” pietre de aducere aminte” pe calea vieţii.

3. Să ne lăsăm prelucraţi de Dumnezeu învăţând lecţia fiecărui cuptor.

Anunțuri

About Ligia Seman

Convingerea mea personală este că un scriitor, oricât ar fi de iscusit în a reda anumite stări sufleteşti sau evenimente, dacă exclude vocea lui Dumnezeu din scrierile sale, nu şi-a atins întru totul menirea. Poeta și romanciera Ligia Seman a debutat literar în cenaclul “Lucian Blaga” din Hunedoara condus de Eugen Evu între 1974-1995. După 1989 a fost profesoara de religie în învățământul hunedorean. Ligia Seman a publicat 4 romane de factură creștină, cu orientare neo-protestantă: Funiile dragostei (1995), 4 ediții Handicapul conștiinței (1999), 3 ediții Tragedie și triumf (2004), 2 ediții Portrete în cioburi, vol. I și II (2010) În ultimii ani, împreună cu soțul ei, care este consilier creștin, Ligia Seman lucrează în cadrul unui cabinet de consiliere. Este invitată să vorbească la numeroase seminarii și conferințe în țară și străinătate. Ligia Seman a scris și volumul pentru femei “Domnind peste împrejurările vieţii” (2006), cu eseuri îmbinate cu psihoterapie, propunând soluţii biblice. Ligia Seman locuiește în Hunedoara împreună cu soțul ei, Timotei Seman, și cele două fiice ale lor, Ruth și Rebeca. Vezi toate articolele lui Ligia Seman

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: